Turcia: Istanbul - Partea II: Obiective turistice

https://afkdeweekend.blogspot.com/2018/02/turcia-istanbul-partea-ii-obiective.html

Info: 
Perioada: 29.12.2017 - 2.01.2018 - 5 zile
Dificultate: Aglomeratie foarte mare, zona cu grad ridicat de pericol de atentate, armata si politie pe strazi.
Cazare: Konut Wooden House / Link de discount 10% pe Booking.com
Album Foto: Revelion in Istanbul
Costuri aproximative: ~300 EUR (~1.400 RON) / persoana
Moneda:  TRY (Lira Turceasca - TL)


Obiective (link catre site informativ):
Traseu:



     Ca de fiecare data, inainte de plecare, asigura-te ca ai pus tot ce trebuie in bagaj si ai toate informatiile necesare pentru tura ce urmeaza. Poti consulta ghidul de mai jos pentru un check-list si alte informatii (click pe poza):

Sfaturi Utile

     Daca in primul articol am discutat mai mult despre cum sa ajungi si cum sa te descurci odata ajuns in Istanbul, in acest articol trecem in revista cateva dintre obiectivele turistice importante ale orasului.


     Pentru cursivitate nu o sa trec obiectivele in ordinea vizitata ci pe "lungul" orasului, fiecare alegandu-si traseul pentru fiecare zi in functie de conditiile meteo, chef, oboseala, samd.

     In primul si in primul rand, pentru vizita la acvariu trebuie sa iti aloci cam 4 ore pentru ca este destul de departe de centru si pierzi destul de mult timp si in interior.

     De ajuns noi am ajuns cu tramvaiul T1 pana la Aksaray, de unde am luat metroul M1A pana la Bus Terminal Station pentru ca asa a zis nea' Google [ Link Google Maps ]. Daca iti programezi vizita la acvariu, coboara cu o statie inainte, la Kocatepe, pentru ca de acolo mai faci 5 minute, nu 15 cum te trimite Google. La plecare noi asa am facut deci garantez ca e mult mai OK.

     Intrarea este vreo 10 EUR si de aici poti cumpara si bilete combinate cu Madame Tussaud si alte atractii. Noi am luat doar pentru acvariu.

     Altceva...? Poti intra cu rucsac, este destul de cald inauntru, au toalete si la sfarsit poti achizitiona si o poza editata de ei (iti fac poza la intrare) dar pretul este cam piperat.

     Ah! Da! Era sa uit .... Au un tunel de vreo 80 de metri prin care te poti plimba in timp ce rechini de 2-3 metri se plimba pe deasupra ta ... plictisitor dar nah...merge :))))



     Nu stiu cate persoane de pe planeta asta nu au auzit de (probabil) cea mai faimoasa piata din lume, un intreg cartier de strazi acoperite ce de pe la 1455 si pana in zilele noastre, ce atrage milioane de vizitatori catre cele peste 4.000 de magazine, terase, restaurante, tarabe si cam orice iti mai trece prin cap.

     La Bazar ajungi cel mai simplu tot cu linia T1, coborand la statia Beyazıt de unde intri in haosul pietei cam pe orice straduta ai alege (dreapta pe sensul de mers dinspre Sultanahmet spre Aeroport).

     Despre preturi nu iti pot spune mare lucru pentru ca noi nu suntem mari cumparatori, singura achizitie de aici fiind un kepab ... ca sa nu zicem ca nu am cumparat nimic :))

     In rest, have fun, ai grija la buzunare in haos si spor la negocieri...


     Cam pe aceeasi lungime de unda cu fratele mai mare (Grand Bazar), Spice Bazar - Bazarul de Mirodenii, ofera cam aceleasi produse dar intr-un mediu ceva mai "curat".

     Situat intr-o cladire in forma literei L, Spice Bazar se afla in spatele New Mosque si poate fi accesat cel mai usor dinspre Podul Galata (Linia T1 are statie chiar in fata moscheei).


     O faimoasa structura subterana, facuta si mai faimoasa de catre numeroasele aparitii in carti, filme si jocuri (Infernul de Dan cel Maro e probabil cea mai cunoscuta aparitie), Bazilica Cisterna nu este de fapt o bazilica ci doar un urias rezervor de apa.

     Construit prin secolul 6, rezervorul ce alimenta cu apa mai multe cladiri importante printre care si Palatul Topkapi, a fost construit pe locul unde se afla anterior o piata (Stoa Basilica) si ulterior o bazilica.

     Accesul se face dispre Piata Sultanahmet, printr-o micuta cladire neinteresanta, pe langa care poti sa treci fara sa iti dai seama ce se afla dedesubt. [ Link G Maps ].

     Biletul de intrare costa 20 TL, cozile sunt destul de mari daca nu ajungi dimineata, nu ai voie cu trepied iar iesirea se face ceva mai jos, pe strada pe care circula T1. [Ore si tarif]

     Din pacate noi am prins (si) Bazilica Cisterna in restaurare asa ca aproape jumatate din incapere era inchisa publicului, podeaua nu era inundata si bineinteles, nema pesti :(

     Prin Bazilica te plimbi pe podete de lemn, interiorul este suficient de bine luminat, exista si aici un atelier foto cu costume, iar vizita nu dureaza mai mult de o ora.

     Puncte de atractie sunt capetele de meduza de la baza unor coloane. Stai linistit, nu le ratezi pentru ca acolo sta toata lumea buluc :|




     Cum mergi de la Hagia Sofia (sau mai degraba de la mausoleul din articolul trecut) spre Topkapi Palace, o sa iti iasa in cale o biserica din caramida rosie numita Hagia Irene, pe care daca ai luat cardul o sa vrei sa o vizitezi.

     Prezinta cardul la ghereta de la intrare, mangaie pisica de pe scari (e obligatoriu :)) ) si coboara in sala muzeu de la subsol.



     Dupa ce ai facut 5 poze in Hagia Irene, imediat in stanga poti sa cobori pe o straduta catre Muzeul de Arheologie, in fapt 3 cladiri ce adapostesc numeroase colectii din sfere diferite.

     Muzeele se viziteaza tot pe baza cardului deci intri gratis si cu Skip the line. In interior exista o toaleta publica in cladirea administrativa (treci printre statui impachetate si cuti de stocare :)) ), iar de vizitat iti recomand sa tragi o fuga prin toate 3.

*Tiled Pavilion sau Tiled Kiosk este cel din penultima poza si se viziteaza. Noi era sa nu intram pentru ca am crezut ca este inchisa poarta.


     Un urias ansamblu muzeal ce rivalizeaza ca aglomeratie de turisti cu Hagia Sofia, Palatul Topkapi este obligatoriu de vizitat daca ajungi in Istanbul. Curtile interioare, pavilioanele si zecile de camere-muzeu urca acest obiectiv pe primele trepte ale "must-do-ului" Istanbulian. :))

     Cozile la poarta de acces sunt bineinteles considerabile dar, daca m-ai ascultat si ti-ai luat cardul muzeal, poti intra imediat la controlul de securitate (unde iti vor opri trepiedul :| ), evitand astfel sa mai platesti taxa de intrare de 40 TL.

     Palatul iti va "rupe" cateva ore bune din program daca vrei sa admiri pe indelete toate operele de arta si sa intri in fiecare camaruta asa ca inarmeaza-te cu rabdare si o sticla cu apa.

     Ca puncte de atractie mai importante pot enumera: privelistea spre Bosfor de deasupra restaurantului (sa vezi grupuri de femei facandu-si selfie imbracate in burqa si sa nu razi e o adevarata incercare), sabia lui Stefan cel Mare din sala armelor (nu m-am riscat sa fac poza dar altii au facut cat erau paznicii cu spatele :)) ), sala artefactelor religioase :)) ..nu stiu cum se cheama dar e o sala foooarte aglomerata cu cateva relicve ce au apartinut unor zei sau semizei sau oarevar (grija aici la imbulzeala).

     Haremul se viziteaza cu bilet separat dar daca ai luat cardul...ai ghicit, intri cu el.

*In interior se afla un restaurant cu terasa, toalete si un magazin de bijuterii dar nu am vazut magazine pentru apa / snaksuri / samd asa ca planifica pentru cateva ore.
*In marea majoritate a camerelor muzeale fotografiatul este interzis si paznicii nu sunt foarte ingaduitori cu cei ce incalca regula.



     In zona podului Galata se intampla multe treburi interesante si oricine viziteaza orasul o sa ajunga garantat pe aici.

     Sub pod se gasesc zeci de restaurante de toate felurile, la preturi destul de OK, unde poti sta inauntru sau afara sa devorezi preparate de orce fel, de la super cunoscutul, mega fabulosul, extra legendarul si de ce nu, destul de gustosul sandvis cu peste (eu nu prea mananc peste de fel dar tot am incercat un sandvis aici :) ), pana la preparate mai pretentioase.

     Majoritatea produselor servite in restaurantele de sub pod sunt pescuite de sutele de pescari ce stau aliniati zi si noapte pe intreaga lungime a podului (cu exceptia unui mic canal navigabil). Numai pentru spectacolul oferit de padurea de undite de aici si tot se merita o traversare pe jos a podului.

     De jur-inprejurul podului se gasesc zeci de pontoane pentru vapoarele ce pleaca in toate directiile (Golden Horn, Bosfor, Prince Islands, etc) atat pentru plimbari private cat si in regim transport in comun.

*Am fost si noi in 2 plimbari; povestim imediat.

     Tot aici am petrecut si noaptea dintre ani, un "mic" fiasco datorat autoritatilor care au ales de vreo 2 ani incoace sa nu mai sarbatoreasca trecerea in noul an (datorita atentatelor, presiunilor religioase, situatiei politice, etc), asa ca celebrele artificii pentru care turistii strabat jumatate de glob nu au luminat cerul Istanbulului nici la trecerea in 2018.

*Ca idee, vezi mai multe artificii la o nunta in Ferentari decat ce am vazut noi in Istanbul. Zero, nada, zilch, nothing, poc-poc-puff



     Daca tot am ajuns la Podul Galata, nu puteam rata si o plimbare pe sub uriasele poduri pentru a admira sky-line-ul nocturn al orasului.

     Cum scrie si in articolul din link, oferta este extrem de variata pentru astfel de excursii, aproape la orice ora din zi pana seara tarziu avand posibilitatea sa te imbarci pe un vaporas de langa Galata.

     Contrar avertismentelor din link, noi (cred ca) am facut tura cu ceva ilegali, pentru ca din ce vad, nu se fac ture de noapte iarna :))

     Pentru cine nu sta sa citeasca articolul, preturile variaza intre 12 si 25 TL in functie de lungimea turei. Noi am dat 12 TL si am mers pana dupa al doilea pod si inapoi. Pentru 25 TL dus-intors (legal) poti merge pana la Marea Neagra de unde iei un alt vapor inapoi.

     Tura de noapte se merita pentru ca ai ce vedea (mai ales la dus) dar va recomand ca in cazul in care este frig la imbarcare, sa ramaneti in cabina pana pleaca vaporul. Noi am asteptat mai bine de 30 min afara pana sa plecam si am inghetat...putin :)




     Imediat cum traversezi Podul Galata, poti urca spre Turnul Galata, un alt obiectiv-emblema al orasului.

     De la pod trebuie sa urci direct pe prima strada la stanga de la statia lui T1, urmand apoi stradutele inguste cu ale lor magazine de souveniruri, graffiti si terase.

     Pe platoul unde se afla turnul gasesi cateva terase si restaurante, dar cel mai important, gasesti o uriasa coada la care sute de turisti isi asteapta randul la urcarea in turn.

*Ca de obicei la imbulzeala, ai grija la buzunare si incearca sa nu te enervezi prea tare pe "persoanele" care nu cunosc cum sta treaba cu cozile si incearca sa se bage in fata. Noi am avut "placerea" sa observam cateva specimene feminine (cred ca locale) care au incercat sa "se bage" direct de la baza scarilor, sarind 30 de minute de asteptat :( . Cum spuneam si de linia T1, localnicii, daca nu le esti client la restaurant, cazare sau altceva, te calca in picioare mai rau ca in Ierusalim.

     Dupa lunga asteptare la coada, la baza turnului gasesti receptia unde platesti 25 TL (cash), iti lasi trepiedul :( si te asezi la coada pentru lift.

    Acesta te urca pana aproape de varf, unde gasesti o cafenea, un restaurant mediu spre lux, un "studio foto" cu costume de epoca si toalete publice.

     De la lift mai urci cam 2-3 etaje pana la terasa unde poti sa iesi in afara turnului, aici fiind cea mai mare imbulzeala, balconul avand cam 40 cm latime. Have fun si incearca sa nu te lasi aruncat peste balustrada :))




     Centrul modern al Istanbulului si una dintre cele mai aglomerate zone din oras, Piata Taksim ofera foarte multe restaurante la preturi decente, terase, magazine de souveniruri, case de schimb valutar si este si unul dintre cele mai populare locuri pentru sarbatorit revelionul (ma rog, era pana acum cativa ani).

     Poti ajunge aici din toate directiile dar recomandarea mea este sa urci cu funicularul de la capatul liniei T1...prin subteran, da? Nu cauti cabluri si telecabine pe sus, ne-am inteles? :))

     Cum spuneam si in articolul trecut, aici poti schimba bani la curs mult mai bun si gasesti restaurante la aproape jumatate de pret fata de zona Sultanahmet.



     La Dalambache (cum ii spun eu ::) ) ajungi tot de la capatul liniei T1, in loc sa cobori in subteran spre Taksim, mergand pe jos 5-10 minute pana la intrarea in curtea palatului.

     Aici, peste drum de stadionul Besiktas, stai la prima coada, la controlul de securitate. Urmeaza o sesiune foto in curtea interioara unde poti admira Turnul cu ceas dupa care te asezi la coada de la caserie.

     Accesul se face cu achizitionarea diferitelor tipuri de bilete, in functie de zonele pe care doresti sa le vizitezi. 

*Atentie: Plata se face numai cash dar exista un bancomat intre poarta de securitate si casierie. Eu am scos de acolo si a fost OK.

     Dupa ce treci de impresionantele porti te poti plimba in voie prin curtea interioara, dupa care poti vizita interiorul palatului, Pavilionul de Cristal si Haremul, daca ti-ai luat bilet pentru ele.

*Exista posibilitatea sa pacalesti vigilenta paznicilor si sa intri cu bilet normal si la harem dar pentru noi nu a mers ;))

     In palat fotografiatul este interzis (cu toate ca mai toata lumea face o poza-doua cand cred ca paznicii nu ii vad - e full de camere de luat vederi) iar turul dureaza destul de mult si te plimba prin numeroase camere impunatoare.

     Turul palatului se termina intr-o sala mare, ornata si pictata intr-un mare fel si ce are ca piesa principala un candelabru de cristal ce cantareste 4.5 tone.

     In biletul "normal" este inclus si turul Pavilionului de Cristal, cateva camere ce duc spre o sala cu pereti din sticla.

*Parca e si o terasa inauntru si sigur au toalete publice, in rest poze-poze-poze.




     Ultimul obiectiv la care am folosit cardul muzeal si unul dintre obiectivele la care se ajunge ceva mai greu in Istanbul, a fost muzeul Rumeli Hisar, compus dintr-o serie de ziduri ce aparau in trecut fortareata construita aici de Mehmed II pentru a taia accesul maritim catre Constantinopol.

     Noi am ajuns aici cu tramvaiul T1 pana la capat si autobuzul 25E pana langa ruine. Atentie, traseul pana la ruine a durat cam o ora pe sens.

     Langa zidurile cetatii se gasesc numeroase terase si restaurante iar accesul se face printr-o parcare destul de mare.

     In interior, dupa casieria unde prezinti cardul sau platesti 10 TL pentru acces, te poti plimba in voie pe potecile din interior si poti urca pana la baza turnurilor de pe deal. Din pacate accesul pe turnuri si ziduri a fost interzis, cetatea (aparent) fiind in proces de restaurare.

*In interior, tinand pe langa zidul din stanga, gasesti toalete publice



     Pe 1 Ianuarie, dovada clara a inaintarii in varsta, in locul unei mahmureli post-revelion am plecat cu Mihai si Oana spre cea mai mare insula din lantul Insulelor Printilor (Princes Islands as in lots of male princes, not girl princesses :D ) - Büyükada.

     Pentru a ajunge aici am luat de langa Podul Galata, de la statia Eminou [Locatie G Maps], autobuzul maritim catre Adalar, "capitala" insulei [Ore].

     Cum feribotul functioneaza in regim de transport in comun, de platit se plateste tot cu Istanbulkart-ul din articolul precedent, atat ca pretul este putin mai ridicat fata de autobus sau T1 [preturi].

      Drumul dureaza ceva peste o ora, dar avand in vedere vremea superba si peisajele din jur, nu prea am observat trecerea timpului.

     Pe drum vaporul mai opreste de vreo 2-3 ori pe alte insule, pentru a debarca si imbarca pasageri, punctul final fiind portul din Adalar.

     Pe insula am pornit la un trekking lejer in patru catre "varful" insulei, hoinarind fara o tinta anume pe stradutele oraselului turistic.

*ATENTIE!!!: Insula este cotropita / napadita / suprapopulata de pisici. Nu gasesti o pisica singura pe undeva, 2-5-7 intr-un loc si vin din toate curtile si de pe toate stradutele sa se alinte sau sa te muste in joaca ..sau nu :))
*De luat in vedere si ca pe insula masinile sunt aproape interzise, in cele cateva ore petrecute aici vazand doar 1 ambulanta, o masina de gunoi si inca o dubita. In rest, trasuri, biciclete, mopede si combinatii intre ele :))

     Dupa cateva ore de plimbat prin oras si prin padure, ne-am intors in portul Adalar si am luat masa la un restaurant aproape de chei, unde am beneficiat de ospitalitatea localnicilor...care au incercat pentru ultima data sa ne pacaleasca la nota de plata. Ai grija ca reclama cu care te aduc la masa sa fie macar pe aproape de ce se regaseste pe nota de plata :D


     Ca ultima idee, pentru ajuns la aeroport la zborul de dimineata, nu este neaparat nevoie sa dai 30 EUR pe un taxi sau mai stiu eu cat pe shuttle, se poate lua primul autobuz 97 de la Beyazit la 5:45 si metroul de la statia Merter, asta daca nu te deranjeaza sa mergi pe jos pana la autobuz. Noi asa am plecat si am avut timp suficient pentru imbarcare.


     Cam atat despre tura noastra in anticul, spectaculosul, aglomeratul si fermecatorul Istanbul, un oras cu atat de multe de oferit si in care cu siguranta trebuie sa mai ajungem, macar pentru a bifa si cele cateva obiective la care nu am mai ajuns: MiniTurk, Golden Horn, parcurile din zona asiatica si alte si alte ruine ramase nedescoperite in aceasta tura.

     Güle güle, Istanbul! Ne mai vedem ... poate mai curand decat crezi >:)




No comments:

Post a Comment

-----